Sportul dă zile vieţii şi viaţă zilelor


Sportul dă zile vieţii şi viaţă zilelor

Dacă doreşti să ai un copil inteligent, dotat, trebuie să-i dezvolţi forţa pe care inteligenţa i-o va cultiva, să-l faci sănătos şi robust pentru a-l face înţelept şi cu judecată.; lasă-l să lucreze, obişnuieşte-l să activeze. Să ai grijă să se mişte mult. Să fie un om puternic trupeşte, în curând va deveni puternic şi intelectual.
   
Activităţile motrice cu caracter formativ-educativ se confruntă cu pericole şi provocări nou-apărute, care au impus acest gen de acţiune:
  1. statisticile asupra stării de sănătate a populaţiei, cu deosebire a populaţiei tinere, evidenţiază creşteri îngrijorătoare ale ratei morbidităţii, sedentarismul şi obezitatea, în special, constituindu-se drept factori favorizanţi în apariţia diferitelor afecţiuni fizice şi psihice;
  2. perspectivele unei sănătăţi precare şi diminuarea capacităţii motrice a populaţiei pun în pericol dezvoltarea economică durabilă şi siguranţa naţională;
  3. diminuarea percepţiei asupra rolului formativ al educaţiei fizice şi sportului, reflectată în reducerea numărului de lecţii de educaţie fizică din curriculum nucleu, pentru anumite categorii de elevi, şi a timpului alocat practicării sportului; 
  4. reducerea alarmantă a numărului de copii şi tineri care practică sportul, sub diferite forme;
  5. scăderea performanţelor sportive ale României pe plan internaţional, mai ales în competiţiile majore - Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale şi Campionate Europene;
  6. lipsa de consecvenţă în aplicarea legislaţiei în vigoare privind educaţia fizică şi sportul, precum şi dizarmonia punctelor de vedere ale factorilor de decizie (ministere, agenţii etc.);
Din nefericire, marcat de tehnologia modernă, de lumea virtuală care l-au înlănţuit în spaţiul închis al locului de muncă sau al casei, omul contemporan s-a depărtat de natură, de arenele sportive. Faptul că mulţi copii „practică” astăzi diferite ramuri sportive pe calculator, în timp ce sunt „scutiţi” de către părinţii excesiv de protectori de orele de educaţie fizică desfăşurate în şcoală reprezintă un fenomen social real şi deosebit de primejdios. Această realitate constituie un semnal de alarmă pentru toţi factorii implicaţi în procesul de formare a tinerei generaţii.
 
 Timpul petrecut în faţa calculatorului şi a televizorului creşte direct proporţional cu vârsta, iar timpul petrecut în aer liber scade odată cu înaintarea în vârstă. Este îngrijorător faptul că în zilele de vacanţă , în zilele de la sfârşitul săptămânii, elevii stau în faţa calculatorului şi a televizorului peste 10 ore, de cele mai multe ori fiind asistaţi de către părinţi cu care vizionează nu numai emisiuni potrivite vârstei lor
. 
Din diverse motive copiii preferă să stea în casă în detrimentul activităţilor în aer liber, iar cei care nu au calculator în casă preferă să-şi petreacă timpul liber în cluburi sau la prieteni. Foarte rar ies însoţiti de părinţi la plimbare în aer liber sau practică împreună cu părinţii exerciţii fizice. 
Este bine ştiut că, educaţia fizică desfăşurată atât la nivel de învăţământ primar cât şi la nivel de învăţământ gimnazial, liceal sau chiar universitar îndeplineşte un rol deosebit în procesul de formare şi dezvoltare a personalităţii copilului. Specialiştii din domeniul psiho- pedagogic recunosc valenţele formative în plan biologic, motric, psihic şi social ale acestei discipline.
Putem afirma că societatea românească, datorită nivelului de educaţie redus, dar şi datorită greutăţilor financiare cu care se confruntă are o poziţie rigidă, de indiferenţă sau chiar de respingere faţă de necesitatea practicării zilnice a exerciţiilor de mişcare, de întreţinere, motivând de cele mai multe ori lipsa timpului necesar ori greutăţile de ordin material cu care se confruntă.
În conformitate cu Ordinul nr. 3309 din 2.03.2009, specialitatea educaţie fizică a fost ciuntită din planurile de învăţământ, fiind introdusă în trunchiul comun, la majoritatea elevilor de liceu, o singură oră de educaţie fizică pe săptămână. Conform unor precizări sosite ulterior, pe lîngă unica oră de educaţie fizică din trunchi, elevii pot beneficia, opţional, dar în afara orarului, fără nici un fel de obligativitate, de încă una sau mai multe ore de educaţie fizică,  care se vor putea desfăşura în cadrul orelor de ansamblu sportiv sau de formaţii sportive, care vor fi organizate în funcţie de oferta şcolii respective, de posibilităţile acesteia legate de bazele sportive şi de resursele umane  – profesorii, care ar urma să conducă aceste activităţi.  Este deja luna noiembrie a primului an şcolar în care se aplică  aceste măsuri “sclipitoare”. În calitate de profesori de educaţie fizică la unele dintre liceele care au fost afectate de aceste schimbări operate în programul elevilor, am constatat următoarele: 

1. Unica oră de educaţie fizică prevăzută în trunchiul comun este absolut insuficientă pentru ca un copil să ajungă să-şi însuşească la un nivel cât de cât acceptabil competenţele pe care acesta ar trebui să le aibă la sfârşitul ciclului liceal, aşa cum  sunt cuprinse în programele de educaţie fizică elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru o singură oră pe săptămână. 
2. Lipsa obligativităţii participării la orele de educaţie fizică suplimentare determină o foarte slabă participare a elevilor la aceste forme de activităţi, aceasta şi pe fondul lipsei de educare şi informare a populaţiei şcolare cu privire la importanţa şi rolul mişcării în dezvoltarea psihosomatică a  elevilor, în integrarea lor socială, în definirea şi formarea caracterului viitorului adult, în conformitate cu principiile sănătoase ale vieţii în contextul existenţei acestora ca cetăţeni europeni educaţi, sănătoşi şi informaţi. 
3.    Scoaterea în afara orarului a orelor de ansamblu sportiv, a determinat în rândul elevilor  o stare de nedumerire, pentru că cei mai mulţi dintre ei conştientizează totuşi faptul că au nevoie să facă mai multă mişcare. În acelaşi timp, la începutul anului şcolar au fost atât de mulţi doritori să se înscrie la orele de ansamblu sportiv, încât  ne-a fost greu să facem faţă cererilor. Elevii au constatat însă ulterior că nu se pun absenţe, că nu se pun note şi mai mult decât atât, activităţile de la ansamblurile sportive aveau loc în afara cursurilor, adică după ce petrecuseră deja 6 ore la şcoală, sau înainte de programul şcolar (pentru cei care învaţă după – amiază). Asta i-a determinat încet-încet să vină din ce în ce mai puţini la orele de ansamblu sportiv. Din punctul nostru de vedere, al profesorilor de educaţie fizică, nu avem ce să ne reproşăm. Am pus la dispoziţia elevilor tot ceea ce liceele  puteau oferi, precum şi tot ceea ce priceperea noastră ne putea ajuta.  
  
În ceea ce ne priveşte pe noi, iniţiatorii acestui demers, putem spune că avem numărul de elevi care să participe la orele de ansamblu sportiv şi formaţii sportive,  astfel încât catedrele noastre să nu fie ameninţate. Marea problemă  este însă aceea că, dacă facem un calcul simplu al procentului din numărul total  de elevi care nu face decât o singură oră de educaţie fizică pe săptămână  (peste 85%), constatăm că declaraţiile doamnei ministru Andronescu, cea care a iniţiat aplicarea acestor măsuri aberante, cum că elevii vor face între 3 şi 5 ore de educaţie fizică pe săptămână, sunt total neadevărate. 

Acest document doreşte să stimuleze elaborarea unor politici sociale şi a unor strategii de dezvoltare la nivel naţional şi local, pentru încurajarea şi sprijinirea diferitelor forme de practicare a educaţiei fizice şi sportului. De aceea dorim să prezentăm acest fenomen al educaţiei fizice şi sportului privit în ansamblu, ca specialişti conştienţi de importanţa acestuia în viaţa societăţii în care trăim.

Postări populare de pe acest blog

Cursuri de inot pentru incepatori

Costumul de baie

Bazinul de inot Olimpia